Povestiri In Tren

Pentru ca ne place sa scriem!

De ce ne meritam…

on August 23, 2012

www.andreeacaprescu.ro

   “Ne meritam si cumva, in viata asta, tot ce conteaza e sa aflam de ce, nu cat. Ne meritam goi ca sa ne imbracam frumos unii pe altii. Ne meritam pentru ca avem in sange incapatanarea cailor salbatici care rascolesc pamantul in copite, desi, abia avem dupa usa, o bicicleta. Ne meritam fiindca spre deosebire de norii care dispar dupa ce fac taras pe coate, noi ne lasam urme si tatuaje, bijuterii si hartii desenate, de care radem cu parul alb. Ne meritam pentru ca din grota monotoniei, unii fug cu nopti de vis spre cei cu dimineti impletite de glezne si pentru ca puii de iubire au dreptul la libertate. Ne meritam cand facem pe desteptii purtand bratari norocoase si cand recidivam, despartindu-ne fara nicio harta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ne meritam pentru ca fiecare vede un diamant neslefuit in sufletul celuilalt si, chiar daca n-am muncit o zi, ne credem pe deplin pregatiti sa-i vedem stralucirea. Ne meritam pentru ca de fiecare data cand ii facem pe altii lasi, graim singuratici dintr-un colt si ne mai meritam pentru ca, intr-un fel, toti am batut mingea cu muci la nas pe un maidan sarac. Ne meritam pentru ca ne antrenam in fata oglinzii cum sa stergem mai bine lacrimile celui ce i-am gresit si cum sa ne facem fericiti, cerandu-ne pentru o viata in custodie. Ne meritam pentru ca noi nu concepem sa traim in mai putin de doi si pentru ca uneori ne place sa suparam, chiar daca impacarea e mai putin dulce decat o amandina si putin mai mare decat o aluna. Ne meritam pentru ca dintre toate minunile create pe pamant, noi suntem singura care divizandu-se devine intreaga. Ne meritam pentru ca asa orgoliosi cum suntem, ne caim la arzand o tigara, patimim din prietenie si rabufnim pe lucruri care n-au pareri, ci doar o durata relativa. Ne meritam pentru ca oricat am fi de egoisti si singuratici, vine o zi in care avem nevoie de mandria unui stain, de strangerea de mana a unui cersetor si de fagaduinta unui copil. Ne meritam pentru ca, desi nimic nu dureaza la nesfarsit, noi ne sfarsim neincetat pe culmi de doruri, pe ace de gelozie, pe ghimpi de nerabdare. Ne meritam pentru ca, la un moment dat, ne mintim formidabil, pentru a fura fericiri, ce la randul lor ne-au fost furate. Ne meritam pentru ca dincolo de ce ne este scris, dincolo de serpentine si dincolo de mosnegii care povestesc ca albastrul este culoarea pacii, stau semnele ce ne bulverseaza si apoi ne incruciseaza. Ne meritam cand ne privim in somn si credem ca nimic nu-i mai frumos, ne meritam cand aranjam la dunga hainele celor care nu ne platesc pentru menaj. Ne meritam mai mult decat credem, indiferent ca suntem vrednici de rasplata sau pasibili de pedepse. Ne meritam pentru ca pentru fiecare alt om suntem noutati ce trebuie confirmate, ne meritam cand stapanul casei vine cu intentii bune, ne meritam. Ne meritam si ne-am si putea avea, daca din cand in cand, n-am crede ca meritam mai mult, cand, de fapt, avem nevoie de un zambet, de doua cuvinte si cam atat de putin ca sa fim fericiti…”


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: