Povestiri In Tren

Pentru ca ne place sa scriem!

despre lucrurile care ne fac bine – prietenia, amintirile si lucrurile simple

on October 30, 2012

* preluare Blogu lu’ Otrava

si pana la urma ce conteaza? pentru mine cateva lucruri. prietenia, amintirile, lucrurile mici pe care le faci si te bucura, lucrurile mici pe care le fac altii pentru tine si care iti aduc un zambet pe buze…

am fost la mare in weekend. mi-am limpezit mintea pe o plaja. am vazut mare, am vorbit cu ea. am simtit briza marii si m-am linistit. mare este minunata. si de fiecare data cand merg sa o vad, cam rar in ultima vreme, ma simt bine. ma linisteste, imi da energie. insa de data asta parca a fost mai mult de atat. mi-a dat incredere, speranta. am fost eu, gol, doar cu sentimentele mele si ea. si mi-a spus ca sunt ok. si am promis ca o sa o vizitez mai des. revenind.https://i2.wp.com/bloguluotrava.ro/wp-content/uploads/2012/06/Taylor-McCutchan6.jpg

azi vorbim despre lucrurile care conteaza. si prietenia este acolo, in top. am multi oameni in jur, insa putini oameni care chiar conteaza. insa aia care chiar conteaza sunt foarte misto. ce tot ce au. cu defectele lor, cu greselile lor. sunt oameni care si in stangacia lor sunt frumosi. as putea sa ii enumar. insa multi dintre ei nu ar prefera asta. sunt de bun simt, modesti. sunt oameni civilizati. nu cred ca este sentiment mai frumos decat asta. sa ai pe cineva pe care poti sa contezi. intr-o lume urata si confuza, dezumanizata, haina si rece. intr-o lume care isi pierde din farmec si castiga la capitolul uratenie. o lume care pare aparent plina de sclipire dar care pute mai rau decat un cacat. o lume trista in esenta dar vesela la exterior.

o lume care rade pe facebook dar care isi traieste drama in pat, in casa, in bucatarie, pe balcon, in birouri, in metrouri, in sali de clasa. o lume pentru care conteaza fatada. o lume cu termopan frumos la geam dar cu mizerie in case. si tocmai in mare asta de termite prietenii, oamenii care conteaza, sufltele care vibreaza pe langa noi, oamenii care empatizeaza cu trairile si sentimentele noastre sunt cheia. sunt salvarea noastra, sunt “112-ul” nostru. un telefon venit de la cineva intr-o noapte in care asculti piesa asta te poate salva. un “esti bine?” venit la timpul lui iti poate face ziua mai buna.

prietenii sunt cei cu care iti permiti sa traiesti si dramele. aia cu care plangi, aia cu care razi cu gura pana la urechi, aia cu care te imbeti la van gogh si apoi mergi la atelier, aia cu care prinzi rasaritul, aia cu care plangi pe o banca in parc. aia cu care imparti o cutie de apa tonica. aia cu care iti permiti sa spui orice. aia cu care iti povestesti baietelile pe care le faci, aia cu care povestesti cum te-a lasat…aia cu care te imbarbatezi si spui “lasa ma ca trece”. aia care sunt mereu acolo. cu sfaturi. din alea din suflet, sincere, curate.

cu ei imparti amintirile. si astea conteaza enorm de mult. asta te hranesc. cu ele traiesti. cu pozele cu iubita ta din miami. cu biletele de tren de la amsterdam la eindhoven, cu harta parisului, cu biletele de la gradina zoologica de la berlin, cu seara de la serendipity in care ai ascultat un concert de chitara intr-o noapte calduroasa  de august, cu noptile pierdute in care te regaseai doar tu cu ea intr-un pat de fier, cu emotiile primei intalniri, cu noaptea aia de la mare in care ai vazut rasaritul…doar tu si ea. indiferent cine era ea in momentul acela. amintirea o ai, a ramas acolo, e in sertarul din creierul tau. e acolo. in siguranta, pazita de mintea ta. ea nu poate sa iasa de acolo. este bine pazita in celula.

amintirea a primit condamnare pe viata in mintea ta. nu poate exista recurs. e definitiva. este in capul tau, in inima ta, in vene, in tine. face parte din tine. nu mai esti singur. esti tu cu amintirea. o porti mereu la loc de cinste si cand ai un moment de ratacirea…o invoci. o chemi si ea vine. te hraneste apoi se intoarce la locul ei. pentru ele traim, cu ele ne hranim, ele conteaza. si mai este ceva. lucrurile mici. simple. alea pe care le faci si te bucura. un sms de la un prieten plecat departe. o vorba buna primita de la cineva care conteaza, un breloc primit de la o persoana draga, un rasarit de soare, o noapte pierduta….


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: